Ziua Eroilor - 2016
| „Toţi românii sunt datori să depună semnul lor de amintire şi de recunoştinţă pe mormântul fiecăruia dintre eroii lor. Învingători sau martiri în luptele ce-au purtat, ei au cu toţii dreptul la recunoştinţa neamului întreg, pentru ca prin braţul lor şi mai mult încă prin puternica lor amintire împlântată în sufletul poporului, ei au lăsat un izvor de virtute, din care cu toţii au dreptul să se întărească pentru viitor.” (A. D. Xenopol) Dintotdeauna, poporul român a dovedit un profund respect pentru păstrarea memoriei celor decedaţi, căci atât dacii cât şi romanii, strămoşii noştri şi-au venerat, înaintaşii, ridicându-le, drept recunoştinţă eternă, stele funerare. La rândul său, creştinismul a sădit şi mai adânc în suflete românilor sentimentul responsabilităţii urmaşilor pentru înaintaşii lor, întărind recunoştinţa veşnică a acestora, prin cultul eroilor. Mărturie a acestor nobile sentimente, ale acestui adevărat cult, sunt numeroasele opere comemorative răspândite pe întreg teritoriul ţării - monumente, troiţe, plăci comemorative, cruci, cenotafe şi alte construcţii închinate memoriei eroilor neamului, menite să jaloneze calea grea, frământată şi totodată ascendentă a unui popor care, din cele mai vechi timpuri, a luptat pentru păstrarea fiinţei naţionale. Păstrarea, conservarea şi restaurarea operelor de artă reprezentate de monumentele eroilor înseamnă nu numai un gest de recunoştinţă naţională ci şi o operă de educaţie pentru generaţia actuală şi cea viitoare. În spiritul tradiţiei Europene, în România, Zilei Eroilor i s-a conferit prin lege statutul de sărbătoare naţională. Acest eveniment marchează, în fiecare an, ziua când sunt comemoraţi cei căzuţi în războaie în marile conflagraţii mondiale dar şi cei morţi în Războiul de Independenţă. Cinstirea memoriei celor care s-au jertfit pentru România, protejarea mormintelor eroilor Români, sunt datorii sacre ale statului şi ale fiecărui cetăţean. Există, de asemenea, tradiţia de a respecta mormintele cetăţenilor străini căzuţi pe teritoriul ţării, indiferent dacă au fost aliaţi sau inamici. Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei, abordând atitudinea faţă de monumentele comemorative care fac obiectul unor interpretări diferite în statele membre, a adoptat Recomandarea 1859 şi Rezoluţia 1652, prin care statele Europene sunt invitate la o mai bună colaborare în domeniul protejării, conservării şi valorificării monumentelor comemorative, contribuind astfel la consolidarea memoriei colective în spaţiul European. În scopul cinstirii eroilor, după Revoluţia din Decembrie 1989, fiecare unitate de jandarmi a căutat şi identificat în zona sa de responsabilitate monumente sau morminte ale eroilor jandarmi, cărora le-a acordat respectul cuvenit, prin îngrijirea şi, la nevoie, refacerea lor, luarea în evidenţă şi organizarea de activităţi comemorative cu diferite ocazii la aceste aşezăminte istorice. La aceste simboluri ale celui mai pur patriotism, în fiecare an, la Înălţarea Domnului, după datina străbună şi orânduirea Bisericii Ortodoxe Române, în aproape toate unităţile Jandarmeriei se organizează manifestări omagiale de cinstire a memoriei jandarmilor care au contribuit prin sacrificiul lor la existenţa valorilor naţionale ale poporului român contemporan. Monumentele şi operele comemorative închinate eroilor jandarmi vin să întregească imaginea simbolică, pe care aceşti slujitori ai ordinii publice au creat-o şi menţinut-o mereu vie de-a lungul istoriei Armei, în momentele tragice ale unor confruntări directe cu inamicul pe câmpurile de luptă sau în condiţii de pace, în impresionantul efort permanent pentru îndeplinirea misiunilor specifice de menţinere a ordinii publice. Ilustrative pentru aceasta, sunt cuvintele lui Petre Gârboviceanu: „Cultul trecutului e cea mai de seamă virtute unui popor. Acest trecut e al părinţilor, al moşilor şi strămoşilor noştri şi ni se lasă nouă ca o scumpă moştenire, ca şi cel mai preţios tezaur.” (Colectiv de autori Inspectoratul General al Jandarmeriei Române) |