CREAREA STATULUI NAŢIONAL MODERN ROMÂN - JANDARMERIA ROMÂNĂ LA 1859

            A doua jumătate a secolului al-XIX-lea  marchează în istoria poporului român momente de o mare valoare istorică.

           Statul Naţional Modern Român s-a edificat prin eforturile susţinute ale elitei şi naţiunii, în etape distincte, începând cu 5 şi 24 ianuarie 1859, prin dubla alegere a lui Alexandru Ioan Cuza ca domn al Principatelor Unite. Desigur constituirea statului naţional român modern a reprezentat un proces istoric ale cărui premise, precum şi cauze directe şi indirecte, apropiate şi îndepărtate, interne şi externe au apărut înainte de 1859.

           În ianuarie 1859, obiectivul esenţial al mişcării naţionale a fost atins prin Unirea Moldovei şi Munteniei într-o singură structură statală.

           Unul dintre elementele care au favorizat  victoria Partidei Unioniste în anii 1856 – 1859 l-a reprezentat trecerea aparatului de stat, inclusiv a Jandarmeriei, de partea cauzei naţionale.

           Documentele vremii înfăţişeză tabloul impresionant, în care a avut loc şedinţa Adunării Elective a Munteniei, din 24 ianuarie 1859. Mii de locuitori ai Capitalei şi din împrejurimi s-au adunat pe Dealul Mitropoliei. Prefectul poliţiei Capitalei, colonelul Caragea, a retras forţele de ordine din dispozitivul instalat la poarta Mitropoliei şi le-a înlocuit cu o gardă de câţiva şcolari, având sarcina de a permite accesul, la lucrările Adunării Elective, numai persoanelor care aveau mandat. Vestea alegerii, cu unanimitate de voturi, tot a lui Alexandru Ioan Cuza ca domn, a declanşat un mare entuziasm în toată Capitala, la acest eveniment participând şi forţele de ordine, pentru a asigura menţinerea liniştii, nesemnalându-se niciun incident.

          Un alt moment l-a constituit solemnitatea primirii domnitorului Alexandru Ioan Cuza, la 8 februarie 1859, în Bucureşti, domnitorul Unirii fiind întâmpinat la primul rond al şoselei Kiseleff, de membrii Consiliului Municipal al Capitalei în prezenţa şefului oştirii, şefului poliţiei, a unui escadron de jandarmi şi a două batalioane de infanterie. De aici s-a constituit cortegiul, care s-a pus în mişcare în următorul dispozitiv: escadronul de jandarmi călare, preşedintele Consiliului Municipal, vornicul de oraş şi vornicul de temniţe călări, domnitorul Alexandru Ioan Cuza, înconjurat de Curtea Domnească şi ostaşi călări, flancat în dreapta de şeful oştirii, iar în stânga de şeful poliţiei, urmaţi de două batalioane de infanterie, care încheiau dispozitivul cortegiului.

           Este indiscutabil că, la obţinerea victoriei cauzei naţionale şi crearea statului naţional român modern, o contribuţie importantă a avut şi oştirea şi structurile forţelor de ordine. Ordinea privilegiilor nobiliare, care punea grav în pericol identitatea naţională, se destrămase şi, pentru ca viaţa naţiunii să meargă mai departe, trebuia întemeiată o ordine mai dreaptă şi mai evoluată.

            Ca Principatele Române să fie cu adevărat unite, administrate şi conduse unitar, trebuiau elaborate legi, instrucţiuni şi reglementări comune care să reflecte, înainte de toate, prevederile „Convenţiei pentru organizarea definitivă a Principatelor Unite Române de la Paris din 19 august 1858”. Aceste reglementări trebuiau să cuprindă toate sferele de activitate şi, în mod deosebit domeniul militar.

            Realizarea echilibrului dintre aspiraţiile societăţii şi formele de organizare economică, socială şi politică moderne, impunea acordarea unei atenţii speciale şi constante siguranţei naţionale şi ordinii publice. Trebuiau reorganizate şi întărite forţele de poliţie şi, mai ales ale Jandarmeriei şi ale dorobanţilor, care în cei aproape zece ani de activitate îndepliniseră cu consecvenţă misiunile poliţieneşti în toate ţinuturile ţării.

            În perioada domniei lui Alexandru loan Cuza, Jandarmeria este supusă unui amplu proces de modernizare, ca de altfel toate instituţiile statului naţional român modern. Astfel, odată cu transformarea Regimentului de jandarmi în Legion de jandarmi, începe şi procesul de înlocuire treptată a escadroanelor şi companiilor de jandarmi cu escadroane de dorobanţi, pe baza Ordonanţei nr. 896 din 30 iunie 1864

          Anii 1859 -1878 au constituit o etapă de unificare a structurilor de menţinere şi apărare a ordinii interne din Moldova şi Muntenia, în sistemul statal al României moderne. Importante s-au dovedit dezvoltarea Jandarmeriei, precizarea rolului şi misiunilor ei atât în mediul urban cât şi în situaţia instituirii stărilor excepţionale sau de război.

(colectiv de autori – Istoria Jandarmeriei Române)